Într-un moment în care societatea românească căuta răspunsuri cu privire la viitorul ei,  un grup de români dornici să reconecteze cât mai repede cu putinţă societatea românească la valorile occidentale hotărau să reînfiinţeze Partidul Naţional Liberal. Printre cei care şi-au asumat încă din decembrie 1989 misiunea aceasta, deloc uşoară, s-a aflat alături de Radu Câmpeanu, Dinu Zamfirescu, Dan Amadeo Lăzărescu şi Mircea Ionescu Quintus. Încă de la începutul activităţii s-a remarcat prin echilibrul său şi deschiderea spre dialog, fiind convins că doar în felul acesta se poate construi.

Neezitând să-şi asume responsabilităţi, aşa cum a fost de pildă aceea de Ministru al Justiţiei într-un guvern de tranziţie precum cel condus de Theodor Stolojan, Mircea Ionescu Quintus a reuşit să aducă rigoare într-o perioadă în care românii aşteptau cu îndreptăţire firească corectarea unor erori ale vechiului regim politic.

Capacitatea de constructor am resimţit-o noi toţi cei care am făcut parte din familia liberală, încă din anii 90, în clipa care a fost ales preşedinte al PNL, într-un an 1992, în care liberalii rataseră intrarea în Parlament.  Procesul de fuziune pe care PNL l-a început imediat după alegerea lui Mircea Ionescu Quintus ca preşedinte, cu restul formaţiunilor liberale a fost unul care a presupus mult tact, diplomaţie şi viziune. Faptul că formaţiuni precum PL93, PAC, UFD, ApR, ce se revendicau de la centru-dreapta, au înţeles importanţa unificării tuturor celor care credeau în liberalism şi mai ales în importanţa implementării ideilor liberale în societatea românească, i se datorează în mare măsură fostului preşedinte liberal. Personalitatea lui şi capacitatea de a gestiona anumite crize inerente care apar în cadrul oricărei formaţiuni politice au contribuit la conturarea pentru PNL a imaginii unui partid coerent, predictibil şi nu în ultimul rând pragmatic în actul de guvernare.

Ne-am obişnuit în toţi aceşti ani de după 1992, să ne gândim la Mircea Ionescu Quintus ca la omul care indiferent de poziţia în care se afla să ne fie alături în luarea deciziilor şi în poziţionarea PNL faţă de anumite evenimente. Anul trecut, 18 martie a fost un alt prilej pentru a asculta cuvintele pline de înţelepciune ale seniorului PNL. Cei care ştim marea lui pasiune pentru istorie, ne gândim, zilele acestea cînd ar fi împlinit  o sută unu ani, cu o mare tristeţe la cât de puţin a lipsit ca în anul în care România împlineşte o sută de ani de la Marea Unire de la 1918, să ne fie alături Seniorul care a străbătut istoria şi vremurile, mereu, cu gândul la un timp în care valorile pentru care a luptat să fie redescoperite de către cât mai mulţi români.

Liviu Brătescu

Coordonatorul al Comisiei de Cultură, Culte şi Minorităţi a PNL

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *